Lila
Literatură

Lila – Marilynne Robinson

19 mai 2020 / 29 Comentarii
Chiar e o poveste, nu-i aşa? Poate mai puţin adevărată. Poate că n-am s-o mai spun niciodată. Sper că n-am s-o mai spun. Faci bine că nu vorbeşti. Cred că e o formă superioară de onestitate. Odată ce începi să turui, nu se ştie ce ajungi să spui.

Am descoperit în Lila o poveste minunată, de o duioşie aparte, o lectură care impresionează şi emoţionează, atât prin subiectul atins, cât şi prin proza fără cusur, care curge firesc şi fermecător. Lila, personajul central al cărţii, intrigă şi rămâne un mister chiar şi pentru ea însăşi. Mintea şi sufletul ei rămân nedezvăluite. Şi nu pentru că nu ar vrea să se dezvăluie, ci pentru că nu a reuşit ea însăşi să se descopere, să se deschidă în faţa cuiva pentru a putea fi cunoscută cu adevărat. Viaţa sa, una de nomad, de copil orfan, s-a învârtit în jurul lui Doll, cea care a furat-o de la propria-i familie care o neglija şi o batjocorea. Au fost doar ele două, hălăduind mereu, oprindu-se din când în când, pentru un timp, în căutarea unui loc de muncă, a hranei, adăpost fiindu-le, de cele mai multe ori, câmpul.  Nu stăteau prea mult într-un loc pentru a nu fi găsite de familia Lilei. Doll o proteja, oferindu-i o afecţiune stângace, dar atât de importantă pentru fetiţă. Şalul în care o învelea era asemenea aripilor unui înger, alungând frigul , frica şi singurătatea.

Îi plăcea să asculte poveşti de viaţă. Cele mai triste erau şi cele mai reuşite. Se întreba dacă  asta însemna oare ceva. Desigur, când oamenii vorbeau despre ei în felul acesta, de obicei încercau să te facă să te deschizi şi să vorbeşti şi tu despre tine în acelaşi fel. Dar ea şi Doll aveau un secret numai al lor. De aceea, Lila nu se putea gândi să sufle vreun cuvinţel, nici măcar acum. Dacă ai furat un copil…când Doll coborâse  la ea ca un înger în sălbăticie.

Nararea este la persoana I, o paralelă între prezent si trecut, o analiză a propriei vieţi. Lila îşi analizează obiectiv viaţa, se descoperă prin intermediul noii vieţi, a noilor sentimente. După ce o pierde pe Doll, îşi petrece o perioadă urâtă a vieţii  într-un bordel. Pleacă de acolo, găsindu-şi adăpost într-o colibă în pădure, căutând de lucru la casele din apropiere. Apoi, într-o zi ploioasă, se adăposteşte într-o biserică din orăşelul Galaad, un nume parcă predestinat pentru călătoria spirituală care urmează. Totodată îl cunoaşte pe pastorul John Ames, cel care îi va oferi o viaţă complet nouă, cel care o va face să îşi dorească să renunţe la singurătate, să descopere credinţa, iubirea, şi care îi va oferi familia la care deşi visa, nici nu a avut curajul să spere. Drumul spre cunoaştere, în toate formele ei, începe pentru Lila.

Nu mi-am dorit să fiu neştiutoare toată viaţa. Dar nu prea am avut ce să fac ca să schimb asta.

Mai mult decât o poveste minunat scrisă, Lila ne poartă într-o călătorie spre cunoaştere, introspecţie. Un personaj intrigant si fascinant, Lila ne cucereşte cu pragmatismul şi curajul, pe alocuri umbrit de neîncredere şi frica în care a trăit mult timp, cu care îşi clădeşte noua viaţă care îi este oferită. O descoperim pe măsură ce se descoperă pe sine însăşi. Deşi tot ce i se întâmplă este nou, de multe ori de neînțeles, ea nu dă înapoi de la a-şi consolida  noul drum, un drum al cunoaşterii, al statorniciei – după călătorii fără sfârşit, al iubirii într-o formă nouă şi fascinantă, al credinţei şi, mai presus de toate al fericirii, aşa cum o percepe ea, prin iubirea care i-o poartă pastorului.

Nu te pot iubi mai mult decât te iubesc. Nu pot fi mai fericită decât sunt.

S-ar putea să-ți placă și

Amantul japonez

Amantul japonez – Isabel Allende

17 februarie 2021

Laur – Evgheni Vodolazkin

8 februarie 2021
Jurnalul Annei Frank

Jurnalul Annei Frank

16 martie 2022

29 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: