Fidelitate
Fictiune

Fidelitate – Marco Missiroli

24 ianuarie 2021 / 26 Comentarii

O scriitură și o intrigă ce se dezvăluie cu talent și delicatețe, conturând portretul impresionant al unui cuplu. O relatare extraordinară a unui subiect aparent obișnuit, care vorbește despre greutățile vieții, complexitatea relațiilor dintre oameni și simplitatea dragostei.

 

Fidelitate, un roman al literaturii italiene, scris cu suflet, esenţă, un roman psihologic, al introspecţiei, care cucereşte prin profunzimea şi frumuseţea inconfundabilă a scriiturii. Subiectul sondează lumea interioară a personajelor, într-o continuă frământare. Tema abordată este cea opusă titlului cărţii – infidelitatea, trăită atât din prespectiva bărbatului, cât şi din cea a femeii. Marco şi Margherita formează un cuplu tânăr, frumos, îndrăgostit. Deşi toate sunt cum trebuie în relaţia lor, gândurile şi, ulterior faptele, depăşesc pereţii dormitorului conjugal.

Dacă în cazul lui Marco infidelitatea rămâne la stadiu de vis, dusă la nivel de gând obsedant, cea a lui Margherita este materializată. Marco este atras de una dintre studentele sale, Sofia, însă relaţia lor nu depăşeşte graniţa gândurilor. De cealaltă parte, Margherita este atrasă de Andrea, terapeutul său. Faptul că este mai tânăr şi, totuşi atras de ea, îi confirmă faptul că este încă atrăgătoare. Infidelitatea ei se consumă ca un răspuns la cea neconfirmată a soțului său. Ea lasă în urmă episodul, fără prea multe aprofundări. Marco îşi va urma impulsul spre infidelitate cu alte femei, însă pasiunea neconsumată pentru Sofia îl urmăreşte obsedant, rămânând prins într-o himeră care îl urmărește constant.

Fidelitate- despre căutarea unei altfel de fericiri.

Din cealaltă perspectivă, Sofia decide să părăsească Milano, tocmai pentru a se rupe de Marco, de ceea la ce ar putea duce apropierea lor. Andrea care, de fapt este gay, trăieşte un zbucium interior pe care şi-l consumă în luptele cu câini şi în ringul de luptă. Aceștia doi ies din orizontul familiei compuse din Marco și Margherita, urmându-și viața. Autorul creionează subtil şi în profunzime profilul psihologic al personajelor. La fel cum creionează şi Milano şi Rimini, descrierea ambientului amplificând tumultul de trăiri, frământări. Missiroli dezvăluie o instabilitate și o căutare necontenită a altceva, cel puțin din punctul de vedere al lui Marco, în afara unei căsnicii din care nu lipsește nimic. Poate o altfel de bucurie?

Concluzia rămâne undeva la latitudinea fiecăruia dintre noi. Pe parcusul lecturii, ne lăsăm purtați pe străzile din Milano, prin viețile unor oameni obișnuiți, cu lumi interioare complexe și neînțelese, poate chiar nici de ei. Literatura italiană, fără doar și poate, are un farmec și o profunzime aparte. Am regăsit același mod distinct de a creiona povești, personaje, trăiri ca și la Elena Ferrante. Povești care nu oferă răspunsuri, dar care ne lasă să le descoperim singuri. Iubitorii literaturii italiene vor găsi în această poveste farmecul și profunzimea inconfundabile a poveștilor de viață, completate de frumusețea și amprenta Italiei, care, din umbră inspiră și amplifică toată esența narațiunii. Mulţumesc, Ana, pentru povestea minunată!

S-ar putea să-ți placă și

Acolo unde cântă racii

Acolo unde cântă racii -Delia Owens

21 iulie 2020
Copilul care a găsit soarele noaptea

Copilul care a găsit soarele noaptea – Luca di Fulvio

18 mai 2020
Privighetoarea

Privighetoarea

5 martie 2019

26 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: