Fericirea îmi scapă printre degete
Psihologic

Fericirea îmi scapă printre degete – Agnes Martin Lugand

Fericirea îmi scapă printre degete este un amestec de simplitate şi profunzime. Dincolo de povestea acestei tinere femei, autoarea, care e şi psiholog, îşi îndeamnă cititorii să-şi pună întrebări legate de propriile vieţi. Cum fiecare dintre noi poate, într-o zi, să mediteze asupra destinului său şi asupra alegerilor pe care le face, Iris ne demonstează că există mereu posibilitatea unui nou început.

Fericirea îmi scapă printre degete este a treia carte a autoarei pe care o citesc. Cu un stil lejer, melodios, ne aduce în atenţie aspecte importante ale vieţii fiecăruia dintre noi, prezentându-ne, în acelaşi timp, prin personajele sale, tipare, dar şi modele de oameni care, în pofida tuturor consecinţelor îşi iau viaţa în mâini şi pornesc de la zero pe drumul pe care ar fi trebuit să meargă de la început. Atât profesional, cât şi personal.

De meserie psiholog , Agnes Martin Lugand, prin Fericirea îmi scapă printre degete , dar şi prin restul cărţilor sale, ne oferă o şedinţă de terapie, de introspecţie, ne face să ne punem întrebări, să ne revizuim viaţa, alegerile personale şi profesionale, în acelaşi timp, încurajându-ne să avem puterea de a vedea ceea ce nu am văzut şi de a face schimbări de care, tuturor ne este frică. În acelaşi timp, ne crează o stare de confort şi de plăcere în a-i citi poveştile de viaţă. A personajelor şi, de ce nu, şi ale noastre.

Fericirea îmi scapă printre degete – suntem, cu adevărat stăpânii propriei vieţi?

Iris este o femeie în aparenţă, fericită. Căsătorită cu un bărbat de succes, cu o situaţie materială bună,cu un loc de muncă stabil, la o bancă. Însă, Iris, nu se simte nici pe departe împlinită. Căsnicia cu Pierre, care este medic, se află într-un moment de impas, motivul fiind jobul solicitant al acestuia, care îl face să lipsească mult de acasă. Şi rutina, dar şi distanţa s-au insinuat între cei doi.

Nici pe plan profesional nu este mai fericită, serviciul de la bancă sufocând-o. Visul său a fost cel de a coase, de a crea haine. Însă, a fost respinsă de şcoala de prestigiu la care aplicase. Dezamăgirea de a nu fi destul se bună pentru a fi admisă, contribuie la angoasele lui Iris. Iar, în momentul în care află că, de fapt fusese admisă la şcoala de croitorie, însă părinţii săi i-au ascuns aceste lucru, dorindu-şi altceva pentru ea, Iris chiar simte că fericirea şi toată viaţa sa de până atunci îi scapă printre degete. Revoltată şi rănită, ia decizia de a-şi urma, în sfârşit propria viaţă.

Fericirea îmi scapă printre degete – despre alegeri şi curaj.

Astfel, Iris decide să urmeze un curs de croitorie la Paris, pentru o perioadă de şase luni de zile. Ignoră protestele şi lipsa de susţinere din partea lui Pierre, decisă fiind să îşi urmeze, în sfârşit, visul. Se trezeşte într-un atelier de croitorie, condus de Marthe, o femeie puternică şi misterioasă, care vede potenţialul lui Iris, devenind mentorul acesteia. O propulsează repede în lumea sa exclusivistă, ca şi designer.

Visul lui Iris începe să capete contur. Totodată, îl cunoaşte pe Gabriel, un bărbăt foarte atrăgător, care îi stârneşte interesul. Odată cu venirea la Paris, întreaga viaţă a lui Iris, se schimbă. Ea însăşi se schimbă, devenind mai încrezătoare, mai stăpână pe propria viaţă.Totodată, lucruri bulversante despre oamenii din viaţa sa, ies  la suprafaţă. Se va afla în pericol, nu va şti în ce parte să o ia, în cine să aibă încredere ere şi în cine nu. Deşi poate părea o poveste clasică despre viaţă, căsnicie versus viaţă profesională, pe parcurs, ia o turnură plină de acţiune, care ne va ţine cu sufletul la gură.

O poveste care mi-a plăcut, frumos şi cu emoţie scrisă. Despre dragoste,  despre oameni, despre încrederea în noi şi în ceilalţi. Despre puterea de a o lua de la capăt, pentru a trăi o viaţă care să ne împlinească. 

49 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: