Alesul
Fictiune

Alesul -Thomas Mann

Copilul meu, grăi el, acum ascultă aici! Vreau să-ți dau o povață bună și din inimă, așa cum se cuvine s-o fac pentru un om drag, care a fost de timpuriu sub ocrotirea mea. Credemi, Dumnezeu s-a purtat cu tine plin de bunătate, căci El ți-a deschis ochii ca să nu mai bâjbâi în întuneric și să nu-ți duci zilele în neștiință, ci să alegi în voie. Această hotărâre a trebuit să o las în seama Lui, nu era îngăduit să o iau înaintea înțelepciunii Sale. 

Alesul – “Orice sfânt are un trecut, orice păcătos are un viitor.”

Alesul este o punere de excepţie în pagină a unei poveşti fictive cu un subiect foarte delicat, atât din punct de vedere religios, cât si moral. Chiar scandalos, privit din orice punct de vedere. Incestul. Cu toate acestea, cartea atinge și alte aspecte, cu înțelesuri profunde diferite. Polivalența subiectului este lăsată la latitudinea fiecărui cititor, în funcţie de percepţia proprie. Pentru că, în afara subiectului grotesc, cartea este o capodoperă, scrisă magistral, cu un subiect complex. Personajul principal, Gregorius, născut în păcat, dintr-o dragoste nefirească, incestuoasă, caută calea spre desăvârşire spirituală şi mântuire . A sa, dar şi a părinţilor săi – frate şi soră. În calea sa, deja pecetluită, Alesul merge pe urma fatalităţii destinului său, ales, pare-se nu doar pentru părinţii săi, dar şi pentru el. Greogorius nu poate decât să-şi împlinească soarta încărcată de greutatea păcatului care i-a fost pus în spate, dar şi să-şi găsească mântuirea. Dorinţa puternică, dusă la rang de scop suprem al vieţii sale îl face, nu doar să dobândeaască iertarea, ci mai mult, îl face ajungă o figură importantă a Bisericii, un sfânt.

Alesul – “Toate clopotele sunau și, prin urmare, el este cel care le trage

Şi cine trage clopotele narațiunii?  “Spiritul poveştii “. Cel care, de fapt trage sforile acţiunii, este călugarul Clemens, vocea blândă, glumeaţă, împăciuitoare a naraţiunii . El nu doar spune povestea sfântului păcătos, dar o şi ţese, astfel încât să ne facă să privim cu înţelepciune şi cu înţelegere căderile protagoniştilor. Deşi Clemens pare că are o slăbiciune pentru a evidenţia starea de păcat a personajelor, are, în acelaşi timp tendinţa spre îngăduinţă şi iertare. Ceea ce căutăm cu toţii de fapt. Clemens este însuşi sufletul poveştii, cel care le conduce destinele fictive din umbră – cu tărie, dar şi cu blândeţe, ducând personajele spre soarta şi spre desăvârşirea pentru care s-au născut.  

Alesul – sfânt şi păcătos

Premiată cu Nobel, capodopera lui Thomas Mann, Alesul este o lectură  extraordinară, provocatoare, şocantă chiar. Deşi subiectul dă impresia de carte dogmatică, povestea în sine este una lumească, a vieţii de zi cu zi –  despre păcat, căinţă, izbăvire.  Despre tinereţe şi neştiinţă. Despre cădere şi ridicare. Despre cum suntem la mâna destinului, cu toate că există liberul arbitru. Despre cum trebuie să fim înţelegători si buni cu ceilalţi.  Să încercăm să înţelegem căderile lor, fără a judeca. Nimeni nu este sfânt, dar, de asemenea, nu există nici un păcătos care să nu se poată îndrepta. 

Alesul
Alesul

Alesul este  o lectură aparte, un adevărat regal linvistic, care fascinează şi nu poate fi cuprinsă în toată măreţia de câteva cuvinte simple, diletante. Iar mesajul poveştii poate fi perceput de fiecare în parte, în funcţie de mai mulţi factori.  Recomand cartea pentru o lectură fascinantă, fermecătoare, complet diferită. Eu am luat-o de la Elefant, dar poate fi găsită şi în alte librării online.

Această luptă trebuie să se dea acum în pieptul tău şi trebuie să arate cum să te foloseşti de libertate întru izbăvire sau pierzanie. Şaptesprezece ani a aşteptat Dumnezeu, dar şi-aşa, mai eşti încă  mult prea tânăr pentru ca libertatea ta să se lipească de orice povaţă.

33 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: